Art. 1.
Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale reglementeaza modul in care se realizeaza colectarea separata pe categorii, ambalarea, stocarea temporara, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale, acordand o atentie deosebita deseurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
Art. 2.
(1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile sanitare, indiferent de forma de organizare, in care se desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri, denumite in continuare deseuri medicale.
(2) Producatorul de deseuri medicale este raspunzator pentru gestionarea deseurilor medicale rezultate din activitatea sa.
(3) Unitatile elaboreaza si aplica planuri, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri medicale periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
(4) Unitatile elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare si respectand continutul-cadru prezentat in anexa nr. 4 la ordin.
Art. 3.
Producatorii de deseuri medicale, astfel cum sunt definiti la art. 7, au urmatoarele obligatii:
a) prevenirea producerii deseurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;
b) separarea diferitelor tipuri de deseuri la locul producerii/generarii;
c) tratarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri medicale produse.
Art. 4.
Prezentele norme tehnice se aplica si unitatilor care desfasoara activitati conexe celor medicale (cabinete de infrumusetare corporala, ingrijiri paleative si ingrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora.
Art. 5.
(1) Prezentele norme tehnice nu se refera la managementul deseurilor radioactive, a caror gestionare este prevazuta in reglementari specifice, si nici la efluentii gazosi emisi in atmosfera sau la apele uzate descarcate in receptori.
(2) Deseurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 6.
(1) Prezentele norme tehnice nu se refera la managementul deseurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice si citostatice si 18 01 09 - medicamente, altele decat cele specificate la 18 01 08) rezultate din urmatoarele unitati, indiferent de forma de organizare a acestora:
a) farmacii, drogherii, unitati autorizate pentru vanzarea sau distributia medicamentelor si produselor farmaceutice;
b) unitati de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
c) institute de cercetare farmaceutica;
d) unitati preclinice din universitatile si facultatile de farmacie;
e) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale.
(2) Gestionarea deseurilor de medicamente prevazute la alin. (1) va fi reglementata prin ordin al ministrului sanatatii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL II
Definitii
Art. 7.
in intelesul prezentelor norme tehnice se definesc urmatorii termeni:
a) activitatea medicala este orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, cercetare, precum si de monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substante ori aparatura medicala;
b) ambalajele pentru deseuri rezultate din activitatea medicala reprezinta recipiente si containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea si eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala;
c) colectarea deseurilor medicale reprezinta orice activitate de strangere a deseurilor, incluzand separarea deseurilor pe categorii, la sursa, si stocarea temporara a deseurilor in scopul transportarii acestora la o instalatie de tratare sau de eliminare a deseurilor;
d) colectarea separata a deseurilor medicale inseamna colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora;
e) decontaminarea termica reprezinta operatiunea care se bazeaza pe actiunea caldurii umede sau uscate pentru indepartarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) continute in deseurile medicale periculoase la temperaturi scazute;
f) deseurile anatomo-patologice sunt fragmente si organe umane, inclusiv recipiente de sange si sange conservat. Aceste deseuri sunt considerate infectioase;
g) deseurile chimice si farmaceutice sunt substante chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deseuri sunt incluse in categoria deseurilor periculoase atunci cand prezinta una sau mai multe din proprietatile prevazute in anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile ulterioare;
h) deseurile infectioase sunt deseurile care prezinta proprietati periculoase, astfel cum acestea sunt definite in anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, la punctul "H 9 - «Infectioase»: substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producand boli la om ori la alte organisme vii"; aceste deseuri sunt considerate deseuri periculoase;
i) deseurile intepatoare-taietoare sunt obiecte ascutite care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere; aceste deseuri sunt considerate deseuri infectioase/periculoase, daca au fost in contact cu fluide biologice sau cu substante periculoase;
j) deseurile medicale nepericuloase sunt deseurile a caror compozitie si ale caror proprietati nu prezinta pericol pentru sanatatea umana si pentru mediu;
k) deseurile medicale periculoase sunt deseurile rezultate din activitati medicale si care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase enumerate in anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare;
l) deseurile rezultate din activitatea medicala sunt toate deseurile periculoase si nepericuloase care sunt generate de activitati medicale si sunt clasificate conform Hotararii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare;
m) echipamentul de tratare prin decontaminare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scazute (105°C - 177°C) a deseurilor medicale periculoase unde are loc actiunea generala de indepartare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) continute in deseuri; acesta include dispozitive de procesare mecanica a deseurilor;
n) eliminarea deseurilor medicale inseamna operatiunile prevazute la D5 si D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, cu precizarea ca numai deseurile tratate pot fi eliminate prin depozitare;
o) fisa interna a gestionarii deseurilor medicale este formularul de pastrare a evidentei deseurilor rezultate din activitatile medicale, continand datele privind circuitul complet al acestor deseuri de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform Hotararii Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, conform Listei Europene a Deseurilor;
p) gestionarea deseurilor medicale inseamna colectarea, stocarea temporara, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si intretinerea ulterioara a amplasamentelor utilizate;
q) instalatia de incinerare este orice instalatie tehnica fixa sau mobila si echipamentul destinat tratamentului termic al deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii de ardere rezultate, asa cum este definit in Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
r) prevenirea producerii deseurilor medicale reprezinta totalitatea masurilor luate inainte ca o substanta, un material sau un produs sa devina deseu medical si care au drept scop reducerea cantitatii de deseuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite in activitati medicale sau prin extinderea ciclului de viata al produselor respective, prin asigurarea unei separari corecte la sursa a deseurilor periculoase de cele nepericuloase;
s) producatorul de deseuri medicale este orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati medicale din care rezulta deseuri medicale; s) spatiul central de stocare temporara a deseurilor medicale reprezinta un amplasament de stocare temporara a deseurilor medicale, amenajat in incinta unitatii care le-a generat, destinat exclusiv stocarii temporare a deseurilor pana la momentul la care acestea sunt evacuate in vederea eliminarii;
t) tratarea deseurilor medicale inseamna operatiunile de pregatire prealabila valorificarii sau eliminarii, respectiv operatiunile de decontaminare la temperaturi scazute, conform prevederilor legale in vigoare;
t) unitatea sanitara este orice unitate publica sau privata, cu paturi sau fara paturi, care desfasoara activitati in domeniul sanatatii umane si care produc deseuri clasificate conform art. 8.
CAPITOLUL III
Clasificari
Art. 8.
(1) in vederea unei bune gestionari a deseurilor medicale se utilizeaza codurile din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
(2) Tipurile de deseuri, inclusiv cele periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, intalnite frecvent in activitatile medicale, sunt exemplificate in tabelul urmator:
Cod deseu, conform Hotararii Guvernului nr. 856/2002 Categorii de deseuri rezultate din activitati medicale
18 01 01 obiecte ascutite
(cu exceptia 18 01 03*) Deseurile intepatoare-taietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu etc. de unica folosinta, neintrebuintata sau cu termen de expirare depasit, care nu a intrat in contact cu material potential infectios
in situatia in care deseurile mai sus mentionate au intrat in contact cu material potential infectios, inclusiv recipientele care
au continut vaccinuri, sunt considerate deseuri infectioase si sunt incluse in categoria 18 01 03*.
in situatia in care obiectele ascutite au intrat in contact cu substante/materiale periculoase sunt considerate deseuri periculoase si sunt incluse in categoria 18 01 06*.
18 01 02 fragmente si organe umane, inclusiv recipiente de sange si sange (cu exceptia 18 01 03*) Deseurile anatomo-patologice constand in fragmente din organe si organe umane, parti anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente etc.), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sange si sange etc. Toate aceste deseuri sunt considerate infectioase si sunt incluse in categoria 18 01 03*.
18 01 03* deseuri ale caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor Deseurile infectioase, respectiv deseurile care contin sau au venit in contact cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienti internati in unitati sanitare cu specific de boli infectioase sau in sectii de boli infectioase ale unitatilor sanitare, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare etc.
18 01 04 deseuri ale caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor imbracaminte necontaminata, aparate gipsate, lenjerie necontaminata, deseuri rezultate dupa tratarea/decontaminarea termica a deseurilor infectioase, recipiente care au continut medicamente, altele decat citotoxice si citostatice etc.
18 01 06* chimicale constand din sau continand substante periculoase Acizi, baze, solventi halogenati, alte tipuri de solventi, produse chimice organice si anorganice, inclusiv produse reziduale generate in cursul diagnosticului de laborator, solutii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate in serviciile de dezinfectie si curatenie, solutii de formaldehida etc.
18 01 07 chimicale, altele decat cele specificate la 18 01 06* Produse chimice organice si anorganice nepericuloase (care nu necesita etichetare specifica), dezinfectanti (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substante de curatare etc.), solutii antiseptice, deseuri de la aparatele de diagnoza cu concentratie scazuta de substante chimice periculoase etc., care nu se incadreaza la 18 01 06*
18 01 08* medicamente citotoxice si citostatice Categoriile de deseuri vor fi stabilite in ordinul privind gestionarea deseurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 09 medicamente, altele decat cele specificate la 18 01 08 Categoriile de deseuri vor fi stabilite in ordinul privind gestionarea deseurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 10* deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deseuri sunt considerate periculoase. Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinti extrasi care au obturatii de amalgam, coroane dentare, punti dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.
NOTa:
Deseurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 "Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase" la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
(3) Deseurile neexemplificate la alin. (2) generate in unitatile sanitare se clasifica conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si se gestioneaza conform legislatiei in vigoare.
CAPITOLUL IV
Minimizarea cantitatii de deseuri
Art. 9.
Separarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatile medicale si, implicit, reducerea cantitatii de deseuri reprezinta un principiu de baza pentru introducerea metodelor si tehnologiilor de tratare a deseurilor medicale.
Art. 10.
Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului inconjurator, o mai buna protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor in unitatea sanitara si imbunatatirea relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.
Art. 11.
Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:
a) reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
- achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
- utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi: inlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau de ultrasunete, inlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate in locul celor clasice;
- gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;
b) separarea la sursa prin asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei categorii;
c) tratarea deseurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termica la temperaturi scazute;
d) eliminarea finala in conditii corespunzatoare; dupa reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri, deseurile tratate se elimina prin metode cu impact minim asupra mediului.
CAPITOLUL V
Colectarea deseurilor medicale la locul de producereArt. 12.
(1) Colectarea separata a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale.
(2) Producatorii de deseuri medicale au obligatia colectarii separate a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in functie de tipul si natura deseului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifica fiecarui deseu.
(3) Producatorii de deseuri medicale au obligatia sa nu amestece diferite tipuri de deseuri periculoase si nici deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase. in situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor, intreaga cantitate de deseuri in care au fost amestecate deseuri periculoase se trateaza ca deseuri periculoase.
CAPITOLUL VI
Ambalarea deseurilor medicale
Art. 13.
Recipientul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitati medicale este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.
Art. 14.
Codurile de culori ale recipientelor in care se colecteaza deseurile medicale sunt:
a) galben - pentru deseurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 si clasificate la art. 8;
b) negru - pentru deseurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.
Art. 15.
Pentru deseurile infectioase se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constand din sau continand substante periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietatilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
Art. 16.
(1) Pentru deseurile infectioase care nu sunt obiecte ascutite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci galbeni din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati si etichetati in limba romana cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevazute cu saci de plastic in interior trebuie stocate temporar pe suprafete uscate.
(2) Sacii trebuie sa aiba o rezistenta mecanica mare, sa se poata inchide usor si sigur, utilizand sigilii de unica folosinta. Termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid.
(3) La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Atunci cand nu este pus in cutie de carton care sa asigure rezistenta mecanica, sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac, fiind obligatoriu ca si acesta din urma sa aiba capac. inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Pubelele cu pedala si capac trebuie sa fie inscriptionate cu pictograma "Pericol biologic".
(4) Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50-70 iĽ.
(5) Cutiile din carton prevazute in interior cu saci galbeni din polietilena sau sacii din polietilena galbeni (sau marcati cu galben) trebuie sa fie supuse procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice, in conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de incercare trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate.
Art. 17.
(1) Atat deseurile intepatoare-taietoare identificate prin codul 18 01 01, cat si prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colecteaza separat in acelasi recipient din material plastic rigid rezistent la actiuni mecanice.
(2) Recipientul trebuie prevazut la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere a recipientului, fiind prevazut in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul recipientului are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de stocare temporara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Recipientele utilizate pentru deseurile intepatoare-taietoare infectioase au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
Art. 18.
Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) sa fie impermeabil, sa prezinte etanseitate, un sistem de inchidere temporara si definitiva. Prin sistemul de inchidere temporara se asigura o masura de preventie suplimentara, iar prin sistemul de inchidere definitiva se impiedica posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) sa fie marcat si etichetat in limba romana cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, in conformitate cu ADR;
c) sa fie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice, testele de incercare urmand a fi realizate de catre laboratoarele acreditate pentru astfel de testari, care sa ateste conformarea la conditiile tehnice prevazute de Standard SR 13481/2003: "Recipiente de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare rezultate din activitati medicale. Specificatii si incercari" sau cu alte standarde europene;
d) sa prezinte siguranta si stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel incat sa se evite rasturnarea accidentala a acestuia si imprastierea continutului.
Art. 19.
in situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise la art. 17 si 18, deseurile infectioase constand din seringi se pot colecta impreuna cu alte deseuri infectioase in functie de destinatia acestora, conform prevederilor art. 16.
Art. 20.
Pentru deseurile infectioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac galben de polietilena, marcate cu galben, etichetate cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, in conformitate cu ADR.
Art. 21.
(1) Al doilea recipient in care se depun sacii, cutiile si recipientele pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul central pentru stocarea temporara a deseurilor din incinta unitatii sanitare.
(2) Containerele mobile pentru deseuri infectioase, anatomopatologice si parti anatomice si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante.
(3) Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in instalatia de procesare a deseurilor.
(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. Este strict interzisa depunerea deseurilor periculoase neambalate (vrac).
Art. 22.
(1) Deseurile anatomo-patologice incadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerarii sunt colectate in mod obligatoriu in cutii din carton rigid, prevazute in interior cu sac din polietilena care trebuie sa prezinte siguranta la inchidere sau in cutii confectionate din material plastic rigid cu capac ce prezinta etanseitate la inchidere, avand marcaj galben, special destinate acestei categorii de deseuri, si sunt eliminate prin incinerare.
(2) Recipientele vor fi etichetate cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, in conformitate cu ADR.
Art. 23.
La solicitarea beneficiarului, partile anatomice pot fi inhumate sau incinerate in conditiile legii, pe baza unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, ce se depune atat la unitatea sanitara respectiva, cat si la directia de sanatate publica judeteana. Directia de sanatate publica judeteana elibereaza un certificat in acest sens. Partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente.
Art. 24.
(1) Deseurile periculoase chimice rezultate din unitatile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) si se trateaza conform prevederilor legale privind deseurile periculoase.
(2) Deseurile chimice sunt colectate si ambalate in recipiente cu o capacitate care sa nu depaseasca 5 l pentru substante lichide si 5 kg pentru substante solide. Aceste recipiente pot fi introduse intr-un ambalaj exterior care, dupa umplere, nu trebuie sa depaseasca greutatea de 30 de kg.
(3) Deseurile periculoase chimice rezultate din unitati sanitare se colecteaza separat si se elimina prin incinerare (dupa ce, in prealabil, a fost testata reactivitatea termica a acestor deseuri), tratare chimica sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.
(4) Recipientele in care se colecteaza deseurile chimice trebuie sa fie proiectate si realizate in asa fel incat sa impiedice orice pierdere de continut, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) materialele din care sunt executate recipientele si sistemele de inchidere ale acestora nu trebuie sa fie atacate de catre continut si nici sa formeze cu acesta compusi periculosi;
b) toate partile recipientelor si ale sistemelor de inchidere ale acestora trebuie sa fie solide si rezistente, astfel incat sa excluda orice defectiune si sa raspunda in deplina siguranta la presiunile si eforturile normale de manipulare;
c) recipientele prevazute cu sistem de inchidere trebuie sa fie proiectate in asa fel incat ambalajul sa poata fi deschis si inchis in mod repetat, fara pierdere de continut.
(5) Deseurile chimice periculoase aflate in stare lichida se colecteaza in recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizeaza de catre o firma autorizata.
(6) Deseurile chimice, daca se afla in ambalajul lor original (sticla, folie etc.), pot fi impachetate in recipiente care nu corespund standardelor UN, in conformitate cu ADR (ADR 3.4 si dispozitia speciala 601 de la 3.3). in cazul in care aceste deseuri nu se mai afla in ambalajul original, ele se stocheaza si ambaleaza in recipiente care corespund standardelor UN, in conformitate cu prevederile ADR.
Art. 25.
Pentru a evita acumularea in unitatile sanitare a unor cantitati mari de deseuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice in vederea eliminarii finale.
Art. 26.
Deseurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unitati sanitare se colecteaza separat in ambalajul original. in cazul deseurilor de la aparatele de diagnoza, ce contin substante chimice periculoase in concentratii neglijabile, sunt urmate instructiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deseuri se valorifica sau se elimina ca deseuri nepericuloase.
Art. 27.
Deseurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colecteaza separat in containere sigilabile si sunt preluate de firme autorizate in vederea valorificarii.
Art. 28.
(1) Deseurile medicale periculoase trebuie sa fie ambalate si etichetate cu respectarea tuturor conditiilor prevazute la art. 21 din Hotararea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania, in sensul ca trebuie sa fie ambalate in ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor partii a 4-a si cap. 5.1 din anexa A la ADR si sa fie marcate si etichetate potrivit prevederilor ADR, continute in cap. 5.2 din anexa A.
(2) Este interzisa utilizarea de catre unitatile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezinta documente de certificare si testare, inclusiv pentru compozitia chimica a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum si acordul producatorului/furnizorului de ambalaje.
(3) Este permisa utilizarea doar a ambalajelor confectionate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu si sanatate.
Art. 29.
Deseurile rezultate in urma administrarii tratamentelor cu citotoxice si citostatice reprezentate de corpuri de seringa cu sau fara ac folosite, sticle si sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protectie contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate in containere de unica folosinta sigure, cu capac, care se elimina separat. Recipientele trebuie marcate si etichetate cu aceleasi informatii specificate mai sus, pentru alte tipuri de deseuri. Acest tip de deseu se elimina numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 30.
Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". in lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori.
CAPITOLUL VII
Stocarea temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale
Art. 31.
(1) Stocarea temporara, in sensul dispozitiilor art. 7, trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere.
(2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate in spatii destinate stocarii temporare.
(3) Este interzisa cu desavarsire abandonarea, descarcarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor medicale.
Art. 32.
(1) in fiecare unitate sanitara trebuie sa existe un spatiu central pentru stocarea temporara a deseurilor medicale.
(2) in cazul constructiilor noi, amenajarea spatiului pentru stocarea temporara a deseurilor medicale trebuie prevazuta prin proiectul unitatii.
(3) Unitatile care nu au fost prevazute prin proiect cu spatii pentru stocare temporara a deseurilor trebuie sa construiasca si sa amenajeze aceste spatii in termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.
(4) Spatiul central de stocare a deseurilor trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 33.
(1) Spatiul central destinat stocarii temporare a deseurilor periculoase trebuie sa permita stocarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora.
(2) Spatiul de stocare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. incaperea in care sunt stocate temporar deseuri periculoase trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. in cazul in care locatia respectiva nu dispune de sifon de pardoseala din constructie, suprafata trebuie sa fie usor lavabila, impermeabila si continua, sa nu existe un surplus mare de apa uzata, astfel incat dezinfectia si curatarea sa se realizeze cu materiale de curatenie de unica folosinta considerate la final deseuri medicale infectioase.
(3) Spatiul de stocare temporara a deseurilor periculoase trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.
(4) Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de stocare temporara in scopul prevenirii aparitiei vectorilor de propagare a infectiilor (insecte, rozatoare).
Art. 34.
(1) Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in incintele unitatilor medicale nu poate sa depaseasca un interval de 48 de ore, cu exceptia situatiei in care deseurile sunt depozitate intr-un amplasament prevazut cu sistem de racire care sa asigure constant o temperatura mai mica de 4°C, situatie in care durata depozitarii poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie sa aiba un sistem automat de monitorizare si inregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.
(2) Deseurile infectioase incadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor conditii frigorifice corespunzatoare, adica sa se asigure constant o temperatura mai mica de 4°C.
(3) Conditiile de stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale trebuie sa respecte normele de igiena in vigoare.
(4) Durata pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor medicale infectioase nu trebuie sa depaseasca 24 de ore.
Art. 35.
Se interzice functionarea statiilor de transfer si a spatiilor de stocare temporara a deseurilor medicale pe amplasamente situate in afara unitatilor sanitare sau care nu apartin operatorilor economici care realizeaza operatii de tratare sau eliminare a deseurilor medicale.
CAPITOLUL VIII
Transportul deseurilor rezultate din activitatile medicale
Art. 36.
Transportul deseurilor medicale periculoase in incinta unitatii in care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atat autovehiculele, cat si carucioarele si containerele mobile se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare in locul unde are loc descarcarea, utilizand produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.
Art. 37.
in scopul protejarii personalului si a populatiei, transportul deseurilor medicale periculoase pana la locul de eliminare finala se realizeaza cu mijloace de transport autorizate si cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Art. 38.
(1) Deseurile medicale periculoase si nepericuloase se predau, pe baza de contract, unor operatori economici autorizati conform legislatiei specifice in vigoare.
(2) Transportul deseurilor medicale periculoase se realizeaza pe baza de contract cu operatori economici autorizati pentru pentru desfasurarea acestei activitati.
(3) Producatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze, in conditiile legii, planuri de interventie pentru situatii deosebite si sa asigure conditiile de aplicare a acestora.
Art. 39.
in situatia in care o unitate sanitara este formata din mai multe cladiri situate in locatii diferite, transportul deseurilor medicale periculoase se realizeaza prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitara respectiva.
Art. 40.
(1) Transportul deseurilor medicale periculoase in afara unitatii sanitare in care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii si care se conformeaza prevederilor:
a) Legii nr. 211/201, cu modificarile ulterioare;
b) Hotararii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
c) Hotararii Guvernului nr. 1.175/2007;
d) Ordinului ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 396/2009 privind inlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.134/2005 privind aprobarea Reglementarilor privind omologarea, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor marfuri periculoase - RNTR 3;
e) Ordinului ministrului sanatatii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala, cu care unitatea sanitara incheie un contract de prestari de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii;
f) Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) altor prevederi legale in domeniu.
(2) Unitatea sanitara, in calitate de generator si expeditor de deseuri, are obligatia sa se asigure ca, pe toata durata gestionarii deseurilor, de la manipularea in incinta unitatii, incarcarea containerelor in autovehiculul destinat transportului, pana la eliminarea finala, sunt respectate toate masurile impuse de lege si de prevederile contractelor incheiate cu operatorii economici autorizati.
CAPITOLUL IX
Tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
Art. 41.
Unitatea sanitara, in calitate de detinator de deseuri rezultate din activitatile medicale, are obligatia:
a) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase si sa separe deseurile in vederea eliminarii acestora;
b) sa trateze deseurile rezultate din activitatile medicale prin mijloace proprii in instalatii de decontaminare termica la temperaturi scazute sau sa fie predate, pe baza de contract de prestari de servicii, unor operatori economici autorizati pentru tratarea deseurilor rezultate din activitatea medicala, dupa caz;
c) sa transporte si sa elimine deseurile rezultate din activitatile medicale prin predare, pe baza de contract de prestari de servicii, numai operatorilor economici autorizati pentru transportul si eliminarea deseurilor medicale;
d) sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri; aceasta persoana poate fi coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul;
e) sa permita accesul autoritatilor de inspectie si control la metodele, tehnologiile si instalatiile pentru tratarea si eliminarea deseurilor medicale, precum si la documentele care se refera la deseuri.
Art. 42.
in cazul in care unitatea sanitara detine si opereaza o instalatie proprie pentru decontaminarea la temperaturi scazute a deseurilor rezultate din activitatile medicale, aceasta activitate trebuie sa fie cuprinsa in autorizatia de mediu, iar inainte de punerea in operare a acestor instalatii se va solicita si obtine acordul de mediu, conform legislatiei in vigoare.
Art. 43.
(1) Procesele si metodele folosite pentru tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale nu trebuie sa puna in pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectand in mod deosebit urmatoarele cerinte:
a) sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie;
b) sa nu prezinte impact asupra sanatatii populatiei din zonele rezidentiale invecinate;
c) sa nu produca poluare fonica si miros neplacut;
d) sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
(2) Atat deseurile medicale periculoase, cat si deseurile medicale nepericuloase sunt gestionate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 44.
Metodele de eliminare a deseurilor medicale trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru sanatatea populatiei.
Art. 45.
(1) Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitati medicale sunt:
a) decontaminarea termica la temperaturi scazute, urmata de maruntire, deformare;
b) incinerarea, numai pentru tipurile de deseuri medicale pentru care este interzisa tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute urmata de maruntire (de exemplu, deseurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice si citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotararea Guvernului nr. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;
c) depozitarea in depozitul de deseuri, numai dupa tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute si cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, cu modificarile ulterioare, in baza unor buletine de analiza care se vor efectua pe incarcatura ce va fi transportata catre depozit;
d) in cazul in care buletinul de analiza prevazut la lit. c) pune in evidenta depasiri ale incarcarii biologice conform standardelor/prevederilor in vigoare, deseurile respective trebuie incinerate.
(2) Deseurile rezultate din instalatiile de tratare prin decontaminare termica trebuie sa fie supuse procesarii mecanice inainte de depozitare, astfel incat acestea sa fie nepericuloase si de nerecunoscut. Instalatiile de decontaminare termica la temperaturi scazute trebuie sa fie prevazute cu echipament de tocare-maruntire a deseurilor.
(3) in depozitele de deseuri nepericuloase nu sunt acceptate deseuri medicale periculoase, adica deseuri care au una din proprietatile definite in anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare.
(4) Se interzice functionarea incineratoarelor proprii in incinta unitatilor sanitare.
(5) Costurile operatiunii de eliminare se suporta de catre unitatea sanitara, in calitate de detinator de deseuri, aceasta suportand sanctiuni privind gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.
Art. 46.
Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate in activitati medicale trebuie sa respecte prevederile prezentelor norme tehnice si se va realiza numai prin incinerare. Unitatile sanitare si unitatile care desfasoara cercetari si experiente stiintifice in domeniul medical trebuie sa respecte prevederile acestor norme tehnice.
Art. 47.
(1) Deseurile nepericuloase sunt colectate separat si predate pe baza de contract unor operatori economici specializati si autorizati in eliminarea deseurilor, conform prevederilor art. 41.
(2) Deseurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/sectiile de boli contagioase, fac exceptie de la alin. (1) si sunt tratate ca deseuri infectioase.
Art. 48.
(1) Deseurile periculoase infectioase rezultate din activitatile medicale pot fi tratate prin decontaminare termica la temperaturi scazute in instalatii proprii, prin unitati anume constituite care sa dispuna de instalatii de decontaminare termica la temperaturi scazute si de maruntire. in cazul in care nu exista posibilitatea tratarii acestora prin decontaminare termica la temperaturi scazute si maruntire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea in instalatii autorizate cu respectarea prevederilor legale.
(2) Deseurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termica sunt deseurile infectioase si deseurile intepatoare-taietoare.
(3) Se interzice tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor anatomopatologice, a deseurilor farmaceutice si a deseurilor citotoxice si citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, si a deseurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.
(4) Dupa aplicarea tratamentelor de decontaminare termica a deseurilor infectioase, deseurile decontaminate pot fi depozitate in depozite de deseuri nepericuloase, conform listei nationale de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, cu modificarile ulterioare. Atat unitatea sanitara (daca detine instalatie de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase), cat si operatorul economic care realizeaza operatia de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase trebuie sa prezinte operatorului de eliminare finala a deseurilor un act justificativ care atesta faptul ca deseurile au fost decontaminate si nu prezinta potential infectios.
Art. 49.
Deseurile medicale nepericuloase se colecteaza, se trateaza si se elimina in conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare si ale Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 50.
Deseurile medicale periculoase si nepericuloase se transporta in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.061/2008 si cu respectarea prevederilor art. 40.
CAPITOLUL X
Evidenta cantitatilor de deseuri generate de unitatile sanitare
Art. 51.
(1) Fiecare unitate care este producator de deseuri este obligata sa tina o evidenta separata, pentru fiecare categorie de deseuri, in conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
(2) in acest scop, o persoana desemnata de coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul tine evidenta deseurilor pe tipuri si este responsabila cu completarea formularelor prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare. Aceasta persoana isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul care asigura furnizarea datelor privitoare la cantitatile de deseuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevazute in anexa nr. 2 la ordin.
Art. 52.
(1) Pentru indeplinirea prevederilor art. 51 privind inregistrarea si raportarea cantitatilor de deseuri generate in fiecare unitate, se aplica Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale, calcularea cantitatilor lunare si raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.
(2) Unitatile prezinta anual un raport privind activitatea de gestiune a deseurilor, in conformitate cu metodologia prevazuta in anexa nr. 2 la ordin, sectiunea 5.2, partea I.
Art. 53.
Formularele pentru transportul si eliminarea deseurilor medicale periculoase care parasesc unitatea sanitara in scopul eliminarii se intocmesc si completeaza cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.061/2008.
CAPITOLUL XI
Instruirea si formarea personalului
Art. 54.
(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deseurilor medicale din cadrul unitatilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea directiilor de sanatate publica judetene si a Institutului National de Sanatate Publica, in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Sanatatii.
(2) Departamentul cu atributii in domeniul medicinei mediului si a colectivitatilor si/sau in domeniul epidemiologie-sanatate publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica si al centrelor regionale de sanatate publica, cu sprijinul directiilor de sanatate publica judetene, elaboreaza metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale la nivel national, care trebuie sa fie implementata in fiecare unitate sanitara, in functie de specificul acesteia.
(3) in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practica de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale de catre Institutul National de Sanatate Publica sunt inaintate Ministerului Sanatatii - Directia de sanatate publica si control in sanatate publica.
(4) in termen de 9 luni de la intrarea in vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sanatatii, prin Directia sanatate publica si control in sanatate publica, avizeaza metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale la nivel national.
(5) Directiile de sanatate publica judetene controleaza activitatea de instruire si formare a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale si modul de aplicare a metodologiei de instruire in fiecare unitate sanitara.
Art. 55.
(1) Fiecare unitate sanitara este obligata sa asigure instruirea si formarea profesionala continua pentru angajati cu privire la gestionarea deseurilor medicale, in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la rec